Negomir, Gorj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Negomir

[[Imagine:|80px|Stemă]] [[Imagine:|180px|Amplasare]]
Judeţ	Gorj
Atestare
Primar	, , din [[|]]
Suprafaţă	km²
Populaţie ([[|]])	4072
Densitate	loc./km²
Amplasare
Sate	Negomir, Ursoaia, Artanu, Orzu, Paltinu, Valea Racilor, Condeiesti, Raci, Bohorel, Nucetu
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro [ ]
{{{note}}}

Negomir este o localitate în judeţul Gorj, Oltenia, România. Denumirea comunei vine de la întemeietorul ei: în această vale trăia o bătrâna cu numele de Mira care avea doi fii, Neagu şi Dragu. Dragu s-a căsatorit dincolo de deal si a intemeiat comuna vecină, Dragoteşti. Neagu s-a stabilit pe aceste meleaguri si a dat viaţă comunei Negomir.

Comuna Negomir, în actuala configuraţie, datează de la noua împărţire administrativ-teritorială din anul 1968, când alături de vechea comuna s-a ataşat şi fosta comună Raci, întinzându-se pe o distanţă de 26 de kilometri.

Amplasata în zona central-sudică a judeţului Gorj, teritoriul administrativ al comunei Negomir are ca vecini urmatoarele comune:

- Fărcaşeşti în partea de nord;

- Borăscu şi Bolboşi în partea de sud;

- Urdari în partea de est;

- Mătăsari şi Dragoteşti în partea de vest.

Populaţia comunei este 4.072 locuitori, iar din totalul acesteia 2.084 sunt bărbaţi şi 1.988 sunt femei. Pe grupe de vîrstă structura populaţiei se prezintă astfel:

- 0-17 ani: 769 persoane

- 18-59 ani: 2411 persoane

- peste 60 de ani: 892 persoane.

O analiză a repartiţiei populaţiei pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populaţiei de vîrstă a treia a crescut.

Comuna Negomir are o suprafaţă de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri).

Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcţia NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilţul.

Resursele naturale ale comunei sunt:

- resurse vegetale: păşuni, fîneţe naturale şi păduri

- resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse şi se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deşi comuna se află sub influenţa directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine.

Ocupaţia locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupaţia principală fiind creşterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga şi cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi şi viţă de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forţei de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari şi Jilţ inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracţiei de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetişti. În prezent, populaţia ocupată este repartizată în proporţie de 96% în sectorul primar (reprezentat de producţia vegetală şi animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terţiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât şi a celor industrializate şi prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecţionarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria şi tăbăcăria nu se mai practică.

Locuitorii aşezării păstrează şi transmit cu sfinţenie numeroase tradiţii şi obiceiuri care refectă într-o manieră locală speranţele, bucuriile, durerile umane, renaşterea naturii.

Comuna a fost lipsită mult timp de beneficiile tehnologiei moderne. Astfel, facilităţi indispensabile vieţii omului modern (telefon, internet, drum asfaltat) au fost introduse târziu, după anul 2000.

În ceea ce priveşte credinţa oamenilor, se pare că ea reprezintă un reper stabil al existenţei lor. Oamenii cred în Dumnezeu, merg la biserică în fiecare duminică (mai mult bătrânii satului), uneori această credinţă îmbinându-se cu credinţa în puterea unor duhuri mai puţin creştine.

---

GJ Acest articol despre o localitate din judeţul Gorj este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.