Maria Tănase

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, Bucureşti - d. 22 iunie 1963) a fost o cântăreaţă româncă de muzică populară.

Cuprins

1 Date biografice
2 Discografie
3 Surse
4 Legături externe

[modifică] Date biografice

S-a nascut in Bucureşti, ca al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa (Făgăraş) şi al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. De mică a venit în contact cu cântecul, atât mama cât şi tatăl fiind mari iubitori ai cântecului popular şi al muzicii în general. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural "Cărămidarii de Jos" din Calea Piscului, la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11 Tăbăcari, apoi pe scena Liceului "Ion Heliade Rădulescu", unde a frecventat doar cursul inferior, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinţii săi, la grădină. Mai târziu, cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad pătrunde în atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali, ai cărui membri o vor sfătui să-şi valorifice însuşirile artistice şi să urce pe scenă. Debutul va avea loc la teatrul de revistă condus de Constantin Tănase. Apare pentru prima dată pe 2 iunie 1934 în revista "Cărăbuş-Express" cu pseudonimul, dăruit de Constantin Tănase, Mary Atanasiu.

A devenit celebră abia în anul 1938, cînd a înregistrat primele cântece pentru Sociatatea Română de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei, ca etnologul Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner) şi jurnalistul Ştefan Roll.

În anul 1940, după cooptarea la guvernare a Mişcării Legionare, muzica de petreceri, populară, a fost interzisă la difuzare pe terase, grădini, etc. Era decretat doliu naţional, "Regimul Pompelor Funebre". În acea perioadă, unii difuzori nu au respectat interdicţia impusă de noul guvern, astfel încât au fost distruse cu toporul multe înregistrări ale Mariei Tănase, de către legionari zeloşi. Din discurile Mariei Tănase sparte şi-au făcut ţigăncile pieptene, ce se vindeau pe margine de drum^{[necesită citare]}. Atunci au fost sparte şi matriţe ale casei de discuri Columbia, de pe calea Victoriei. Pretextul interdicţiei muzicii ei o perioadă de timp poate fi şi povestirea potrivit căreia Maria Tănase, fiind o mare amatoare de şah, îşi teroriza partenerii de joc jucând goală, fapt pe care îl povesteşte la un moment dat Constantin Brâncuşi ^{[necesită citare]}. Se cunoaşte că Garda de Fier lupta şi împotriva pornografiei.

Maria Tanase a reprezentat Romania, ca si alti artisti (Constantin Brancusi), la Expozitia Mondiala de la Paris din anul 1938.

După o călătorie în Turcia, a organizat o serie de spectacole pentru soldaţii răniţi pe front, alături de nume importante din cultura românească, precum George Enescu, George Vraca şi Constantin Tănase.

În anul 1955, a primit "Premiul de Stat" iar în anul 1957 a primit titlul de "Artist emerit".

[modifică] Discografie

LPs
- Maria Tănase. Din cîntecele Mariei Tănase (I). Electrecord EPE 0135. fără an.
- Maria Tănase. Din cîntecele Mariei Tănase (II). Electrecord EPE 0193. fără an.
- Maria Tănase. Din cîntecele Mariei Tănase (III): înregistrări recondiţionate. Electrecord EPE 0221. fără an.
- Maria Tănase. Din cîntecele Mariei Tănase (IV). Electrecord EPE 0282. fără an.
- Maria Tănase. [fără titlu]. Electrecord EPE 01282. fără an.

CDs
- Maria Tănase. Greatest Hits: historical recordings. IMCD 1106. Intercont Music impreună cu Radio Romania 1994.
- Maria Tănase. Volum 1. Electrecord EDC ???. an?
- Maria Tănase. Volum 2. Electrecord EDC 228. 1997.
- Maria Tănase. Volum 3. Electrecord EDC 356. 2000.
- Maria Tănase. Malediction d'Amour. Oriente Musik, Rien CD 22, LC 03592. 2000.
- Maria Tănase. Ciulandra. Oriente Musik, Rien CD 35, LC 03592. 2001.
- Maria Tănase. Magic Bird: The Early Years. Oriente Musik, Rien CD 42, LC 03592. 2002.

N.B.:Volumul al doilea de Roşca 2000 (vezi jos) conţine un list mai cuprinzător.

[modifică] Surse

Ghiaţa, Petre; Clery Sachelarie. Maria Tănase şi cîntecul românesc; Editura muzicală a uniunii compozitorilor din republica socialistă România: Bucureşti, 1965.