Judeţul Caraş-Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Caraş-Severin**

Regiune:	Banat
Reşedinţa:	Reşiţa
Populaţie: •Total 2002: •Densitate:	Locul 31 333.219 loc. 39 loc/km²
Suprafaţă: •Total:	Locul 3 8.514 km²
Abreviere:	CS
Prefix Telefonic:	(+40) x55 ⁽¹⁾
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web	Iosif Secăşan C.J. Caraş-Severin
Prefectura: •Prefect •Adresa web	Anton Paulescu Prefectura Caraş-Severin
⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Caraş-Severin este un judeţ în regiunea Banat din România, ce are ca reşedinţă oraşul industrial Reşiţa. Situat în parte de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprfaţă de 8514 km pătraţi (3,6% din suprafaţa ţării, ocupă locul al treilea, ca mărime între judeţele ţării) şi cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 188 de sate.

Cuprins

1 Relief
2 Climă
3 Populaţie
4 Date istorice
5 Limite
6 Staţiuni
7 Vestigii şi monumente de arhitectură
8 Stema judeţului
9 Lista oraşelor din judeţul Caraş-Severin
10 Vezi şi
11 Legături externe

[modifică] Relief

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu-Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judeţ de munte. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

[modifică] Climă

Este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius la munte. precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii Ţarcu şi Godeanu.

[modifică] Populaţie

Evoluţia demografică

[modifică] Date istorice

102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum
1289 localitatea Caransebeş este atestată documentar sub numele de Opidum.
1450 Caransebeşul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.
1718 în urma Păcii de la Passarowitz, Banatul intră sub ocupaţia Imperiului Habsburgic.
1769 se deschid uzinele metalurgice la Reşiţa, iar în 1771 sunt puse în funcţiune primele furnale de pe teritoriul României.
1783 oraşul Caransebeş devine reşedinţă a Episcpopiei Ortodoxe Române.
1817 la Oraviţa se inaugurează primul teatru zidit din sud-estul Europei.
1872 a fost construită prima locomotivă cu aburi la Reşiţa.

[modifică] Limite

Limitele judeţului Caraş-Severin sunt în cea mai mare parte conveţionale. se învecinează cu judeţele: Timiş în nord şi nord-vest, Hunedoara şi Gorj în est, Mehedinţi în est şi sud-est, iar Dunărea formeaază în partea de sud şi sud-vest graniţă cu Iugoslavia.

[modifică] Staţiuni

Băile Herculane - Una dintre cele mai vechi staţiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor termale şi a climatului specific, staţiunea reprezintă şi punct de plecare spre Peştera Hoţilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.
Trei Ape - Staţiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăşte râul Caraş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Caraş.
Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.
Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitaea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei.

[modifică] Vestigii şi monumente de arhitectură

Ruinele Cetăţii feudale Mehadia
Teatrul vechi din Oraviţa
Ceatea Buza Turcului, Bocşa
Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
Statuia lui Hercule şi Complexul balnear
Ruinele Cetăţii Caraşova

* Parcuri nationale
  Semenic-Cheile Carasului

Cheile Nerei-Beuşniţa

=Rezervaţii naturale

Izvorul Bigăr
Bârzăviţa
Peştera Comarnic
Domogled
Fâneaţa cu narcise
Zerveşti
Pădurea Ezerişel
Valea Greţca
Cheile Gârliştei
Peştera Popovăţ
Cheile Rudăriei
Cheile Şuşarei

[modifică] Stema judeţului

Stema judeţului Caraş-Severin

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeţului Caraş-Severin, are următoarea înfăţişare: în scutul albastru se află un legionar roman, privit din faţă, purtând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind suliţa, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roşu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucişate, suprapuse peste o roată dinţată, ambele din acelaşi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.

Semnificaţia elementelor însumate: Legionarul roman şi podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfăşurat în antichitate în această zonă. Deviza: Virtus Romana Rediviva aminteşte de vitejia ostaşilor regimentului de graniţă din Banat. Albina evocă tradiţionala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele două ciocane încrucişate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dinţată evocă activităţile economice specifice zonei şi evidenţiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă şi metalurgică.

Vezi şi Galeria de steme şi steaguri ale judeţului Caraş-Severin