De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Go (în japoneză: 囲碁 igo, chineză: 圍棋 wéiqí, coreeană: 바둑 baduk) este un joc strategic pentru doi jucători, avându-şi originea undeva în vechea Chină, între anii 2000 î.e.n şi 200 î.e.n. Jocul îşi ia numele din termenul japonez 囲碁 igo, preluat în limba engleză sub forma go.
Pe scurt, objectivul jocului este de a delimita cu piesele proprii un număr cît mai mare de puncte. Regulile de joc sînt foarte simple şi pot fi învăţate cu uşurinţă. Totuşi este un joc complex, comparabil în aceast numai cu şahul.
Din China, jocul de go a ajuns şi în Japonia în secolul VII, unde a devenit un joc popular şi important începând cu secolul XIII.
În România jocul s-a răspîndit începînd din 1982, când revista Stiinţă şi technică publică o serie de articole de iniţiere în go. În 1985 apare prima carte Gheorghe Păun - Iniţiere în Go şi în magazine apare un joc cu tablă de carton şi piese de plastic. În prezent jucătorii români sunt printre cei mai buni din Europa.
[modifică] Echipamentul de go
Tabla este un caroiaj tip "caiet cu pătrăţele", având dimensiunile standardizate internaţional de 19X19: 19 linii şi 19 coloane. Se poate juca după preferinţe şi pe tablă cu un caroiaj diferit, adică de alte dimensiuni (ex.: 9X9, 11X11, ... 19X19). Materialele din care este facută o tablă de go sunt diferite, de la o simplă bucată de carton sau vinilin, trecând prin cele de placaj şi tablă, până la mesele din lemn (din esenţă ca şi Torreya nucifera, Torreya californica, Thujopsis dolabrata, Cercidiphyllum japonicum, Agathis) create special pentru acest joc. Aceste forme atât de cizelate sunt o moştenire lăsate de cultura japoneză asupra acestui joc. Piesele în genere sunt făcute din material plastic, având formă lenticulară, în anumite cazuri jumătatea superioară lenticulară iar cea inferioară trunchi de con pentru cele magnetice. Dimensiunile caroiajului diferă în funcţie de mărimea pieselor. Una din dimensiunile împământenite ale caroiajului în România este de 22X24 de milimetri pentru fiecare pătrăţel, această formă specială a caroiajului spre deosebire de una de 22X22, dă o senzaţie mai puţin obositoare şi o mai clară perspectivă asupra pieselor aşezate pe tablă.
Modul de stocare a pieselor este diversificat, de la o simplă pungă de plastic, până la recipientele strunjite în lemn. De câţiva ani încoace metoda tradiţională de confruntare lângă o tablă cedează în favoarea confuntărilor în lumea virtuală prin intermediul Interne-ului.
Regulile jocului sunt extrem de simple şi se pot învăţa în câteva minute. Piesele sunt de două feluri, albe şi negre.
- Piesele sunt aşezate pe tablă pe rând de către jucători; spre deosebire de şah, aici negrul începe. Dacă există o diferenţă tehnică mare între jucători atunci, jucătorul cu mai puţină experienţă, primeşte un număr de piese în avans (handicap).
- Orice piesă se aşează la intersecţia linilor. Astfel o piesă dispusă undeva dincolo de prima linie şi coloană, va avea patru interesecţii înconjurătoare (numite libertăţi, de fapt cele patru linii, din N, S, E şi V) libere. O piesă aflată pe prima linie va avea doar trei interesecţii (libertăţi, linii) libere, iar una la colţ va avea două intersecţii(libertăţi, linii)libere.
- Nu se aşează două piese una peste alta.
- Piesele care au o legătură liniară cu altele se numesc grupuri.
- Orice piesă sau grup de piese se poate captura cu extragerea pieselor de pe tablă, dacă nu au nici o libertate (intersecţii libere înconjurătoare), adică sunt înconjurate de piesele oponente. Pentru supravieţuire grupul trebuie să aibă minim două libertăţi (intersecţii) interne grupului şi neconectate.
- Sinuciderea este interzisă (plasarea unei pietre intr-una din intersecţiile înconjurate de către piesele adverse). Este admisă o astfel de mutare doar în cazul în care oponentul pierde prin această mutare ultima lui libertate ceea ce duce la capturarea pieselor lui.
- O piesă nu poate fi aşezată într-un punct (intersecţie) specific, dacă reface un ciclu de joc anterior parcurs.
- Un jucător poate să joace pass, caz în care oponentul poate să pună o nouă piatră. În cazul în care amândoi jucătorii joacă pass jocul se consideră încheiat.
- Punctajul se face prin diferenţa de puncte aflate în propriul teritoriu cu piesele capturate de către adversar, comparativ, cu aceeaşi deiferenţă a oponentului.
[modifică] Reguli avansate
Teoretic în joc se utilizează o rezervă nelimitată de pietre. Diagrama prezintă anumite pietre pe unele intersecţii ale tablei.
[modifică] Plasarea pieselor
Regulă: Piesele se plasează pe tablă doar la intersecţii.
[modifică] Lanţ de piese conectate.
Definiţie: Un lanţ este format din mai multe piese care sunt de aceeasi culoare si sunt conectate prin intermediul liniilor caroiajului tablei. Acesta este un lant de 6 piese negre:
Piesa neagră din prima diagramă are 4 libertăţi, adică cele patru puncte N, V, S, E, marcate în diagramă cu cercuri roşii. Grupul de piese albe din a doua diagramă are şase libertăţi. În cea de a treia diagramă se pot remarca libertăţile (se urmăresc doar interescţiile cu cerc roşu) la colţ în număr de două, iar la margine în număr de trei.
[modifică] Sinuciderea este interzisă
Orice mutare ce duce la anihilarea ultimei libertăţi a unui grup de piese se consideră ca fiind sinucidere şi este interzisă. Practic mutarea negrului în intersecţia notată cu cerc roşu este interzisă. În diagramele următoare negrul nu poate muta în intersecţia marcată cu cerc roşu, deoarece s-ar sinucide. Spre deosebire de negru albul poate juca în aceste puncte, în a doua diagramă anihilându-şi libertatea (deci mişcare fără sens), iar în celelalte duce la capturare pieselor negre.
În momentul in care piesele îşi pierd toate libertăţile, grupul de piese se va extrage de pe tablă.
În prima diagramă din următoarele, considerând că negrul ar fi la mutare, şi plasând o piesă în intersecţia marcată cu cerc roşu, va duce la anularea singurei libertăţi, a grupului alb, din intersecţia marcată, ceea ce duce la capturarea şi extragerea de pe tablă a grupului de piese negre.
Pentru a doua diagramă albul poate juca în intersecţia marcată cu roşu, câci prin această mutare albul anihilează libertăţile negrului, pe când negrul nu poate juca în această intersecţie pentru că îşi anulează toate libertăţile.
Orice piese care au o legătură liniară între ele se numesc grupuri. Piesele negre din diagrama următoare formează un grup, iar cele albe nu.
[modifică] Supravieţuirea grupului
Pentru ca un grup să supravieţuiască trebuie să aibă minimum două libertăţi care nu pot fi eliminate. Prima diagrama prezinta un exemplu elementar al unui grup care supravietuieste pe tabla. Acest grup are doi ochi, adică două libertăţi interne. Grupul al doilea este similar primului, dar are mai mult teritoriu, iar cea de-a treia diagramă prezintă configuraţia minimă pentru supravieţuire la colţ a celor două grupuri.
[modifică] Jucători importanţi în trecut
De-a lungul timpului, o serie de jucători importanţi s-au ridicat deasupra tuturor. Este destul de dificil să îi punem într-o ordine a valorii, totuşi deoarece multi dintre ei se află la secole distanţă unul de celălalt. Câţiva jucători merită a fi amintiţi aici:
- Huang Longshi (China)
- Kuo Pai-Ling (China)
- Chou Lan-Yu (China)
- Honinbo Sansa (Japonia)
- Honinbo Dosaku (Japonia)
- Inoue Dosetsu Inseki (Japonia)
- Gennan Inseki (Japonia)
- Honinbo Shusaku (Japonia)
- Honinbo Shuei (Japonia)
- Honinbo Jowa (Japonia)
- Kitani Minoru (Japonia)
- Go Seigen (Japonia)
- Fujisawa Hosai (Japonia)
[modifică] Jucători importanţi în prezent
În prezent, Go-ul internaţional este dominat de Coreea, China şi Japonia. Dintre aceste ţări, Go-ul coreean este cel mai bine plasat. Aceasta se datorează popularităţii deosebite a acestui joc în Coreea. Câţiva jucători merită a fi amintiţi aici:
- Cho Hun-Hyun (Coreea)
- Yi Chang Ho (Lee Chang Ho)(Coreea)
- Yi Sedol (Coreea)
- Choi Cheol Han (Coreea)
- Chang Hao (China)
- Ma Xiaochun (China)
- Nie Weiping (China)
- Chen Zude (China)
- Cho Chikun (Japonia)
- Yamashita Keigo (Japonia)
- Kobayashi Koichi (Japonia)
- Rin Kaiho (Japonia)
- Cho U (Japonia)
[modifică] Jucători importanţi în România
În ultimii ani, o serie de jucatori români s-au afirmat pe plan internaţional.
- Cătălin Ţăranu - primul jucător profesionist român (5P la Nihon Kiin)
- Cornel Burzo
- Cristian Pop
- Radu Baciu
- Sorin Gherman
- Mirel Florescu
Următoarele cărţi de Go au fost publicate în limba română.
- Iniţiere în go - Gheorghe Păun
- 250 de probleme de go - Gheorghe Păun
- Go-ul în competiţii - Radu Baciu (disponibilă online aici)
- Go, tehnici de joc - Kato Masao
[modifică] Legături externe
[modifică] Pagini româneşti de go
[modifică] Jocuri pe calculator
