Felmer, Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Felmer

Amplasare
Judeţ	Braşov
Oraş	[[{{{oraş}}}]]
Comună	Şoarş
Comună	[[{{{comună2}}}, Braşov|{{{comună2}}}]]
Atestare	1206
Populaţie ([[|]])
Cod poştal	507217

Felmer (în dialectul săsesc Falmern, în germană Felmern, în maghiară Felmir, Felmér) este o localitate în comuna Şoarş, judeţul Braşov, Transilvania, România.

Denumirea îşi are originea în numele unui preot care s-a stabilit în acel loc, împreună cu mai multe familii de colonişti, venite în anul 1206, şi care au întemeiat un sat, căruia i-au dat numele preotului: Felmer, ulterior numele apărând şi sub forma Felmern.

Prima atestare documentară: 6 septembrie 1206 într-un act de donaţie emis de regele Andreas II către Johannes Latinus (den Wallonen), având şi denumirea de villa Welmer.

Populaţia: La primul recensământ din cele Şapte Scaune (în germană Sieben Stühle) din anul 1488, în Felmern au fost recenzaţi 34 de capi de familie, un învăţător şi o moară. După atacurile turcilor din secolul al XV-lea şi din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1532) în Felmern nu mai existau decât 21 de capi de familie. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, populaţia a crescut considerabil, dar în timpul holerei din 1848 au murit 112 saşi, precum şi 58 de români şi ţigani. Din cauza epidemiei de holeră din 1871 au fost înregistraţi 47 de saşi şi 33 de români şi ţigani decedaţi. În anul epidemiei de gripă spaniolă au mai murit în Felmern 14 saşi precum şi 55 de români şi ţigani.

În anul 1862 localitatea avea 656 de locuitori saşi, în 1883 - 433, în1927 - 569 iar în 1934 - 603. Din punct de vedere al confesiunii, în 1929 existau în Felmern 569 de locuitori de confesiune luterană şi 920 de alte confesiuni.

La recensământul din 1941, populaţia totală a satului era de 1367 de persoane, din care 564 saşi (39,9%) restul de 803 fiind români şi ţigani.

Din secolul al XIV-lea, Felmern a aparţinut, cu scurte întreruperi, de Scaunul Rupea (în germană Repser Stuhl).

Existenţa primei biserici din Felmer este menţionată documentar din anul 1494, dar părţi ale construcţiei de factură romanică datează din secolul al XIII-lea, construcţia bisericii începând în 1250. Turla bisericii a fost terminată abia în anul 1795. În jurul bisericii au fost construite ziduri de protecţie şi două bastioane. Mai târziu, acolo se păstra slănina locuitorilor satului.

În anul 1970 se mai păstra un obicei interesant. Dimineaţa plecau la păscut, mânate de un văcar, toate bivoliţele (numite acolo drigane), urmate de toţi porcii, mânaţi de porcari. În fiecare zi era numit câte un băieţel, care să urce în turla bisericii, pe seară, când urmau să vină de la păşune animalele. Primele veneau driganele. Copilul suna clopotul, toţi gospodarii deschideau porţile şi driganele intrau fiecare în curtea ei. Peste vreo jumătate de oră se vedeau porcii în zare. Copilul suna din nou clopotul, şi oamenii deschideau din nou porţile. Fiecare porc se întorcea la curtea lui, precum făcuseră şi driganele mai devreme.

Primarul (Honn) era ales de saşi - de exemplu, Michael Knall a fost timp de nouă ani primar. Ultimul primar sas a fost Michael Kiltsch, ales în 1918.

În timpul celor două războaie mondiale au fost mobilizaţi 80 de bărbaţi din Felmern, din care 31 şi-au dat viaţa luptând în armata germană şi 3 luptând în armata română. Din 94 de persoane deportate în Uniunea Sovietică după al doilea Război Mondial, 11 au decedat.

În anul 1998 mai erau în Felmern numai 15 persoane de etnie germană, în Făgăraş şi împrejurimi se mai găseau circa 65 de saşi proveniţi din Felmer, iar în Austria şi Germania încă circa 395, adică un total de 475 de persoane. Acest număr este oarecum egal cu populaţia de saşi din Felmern recenzată în 1910 - 488 de suflete, şi în 1930 - 525 de suflete.

În anul 2006 se sărbătoresc 800 de ani de la înfiinţarea localităţii Felmern.