Creaca, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Creaca

[[Imagine:|80px|Stemă]] [[Imagine:|180px|Amplasare]]
Judeţ	Sălaj
Atestare
Primar	, , din [[|]]
Suprafaţă	km²
Populaţie ([[|]])
Densitate	loc./km²
Amplasare
Sate
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro [ ]
{{{note}}}

Creaca este o localitate în judeţul Sălaj, Transilvania, România.

Cu o suprafata de 74,16 km2, comuna Creaca este situata in zona de contact dintre Muntii Mesesului, Dealul Dumbrava si Depresiunea Almas-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legatura dintre culmea Mesesului si horstul cristalin al Ticaului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele doua unitati. Comuna Creaca este alcatuita din 9 sate: Creaca - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 17 km fata de municipiul Zalau, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodanesti si Viile Jacului.

Intreaga comuna, prin pozitia sa privilegiata, a constituit o zona majora de interes strategic, fapt consemnat de nenumarate ori in istorie. Legaturile stranse cu orasul roman Porolissum, prezenta cimitirului roman de la Jac, castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, atestarea crestinismului inca din secolul VIII - d. Cr. ( chilie crestina la Jac), functia de vama, sunt cateva elemente care confirma importanta asezarilor comunei Creaca de-a lungul istoriei. Atestarile documentare ale localitatilor comunei sunt consemnate intre secolele XIV-XVI, exceptie facand localitatea Viile Jacului. Creaca a fost mentionata pentru prima data in anul 1385 sub denumirea de Kerikapatak, Borza la 1469, Brebi la 1385, Brusturi la 1585, Ciglean la 1545, Jac la 1499, Lupoaia la 1469, Prodanesti la 1475 si Viile Jacului la 1956.

Populatia comunei a cunoscut de-a lungul timpului fluctuatii importante privind numarul locuitorilor si a suferit modificari importante in structurile sale, fenomene strans legate de evolutia istorica si economica a zonei. La ultimul recensamant populatia numara 3046 de locuitori, din care 97,83% romani, 0,06% maghiari, 2,06% rromi si 0,09% alte nationalitati.

Desi dispune de bogate resurse ale subsolului - carbune la Lupoaia, nisipuri cuartoase la Borza si Lupoaia, calcare aflate in exploatare la Prodanesti, agricultura este principala ramura a economiei comunei. In ultimii 15 ani s-a inregistrat o revigorare a sectorului tertiar si a micii industrii.

Posedand un fond turistic natural si antropic de exceptie, comuna Creaca beneficiaza de un aflux destul de mare de turisti, fie pentru vizitarea obiectivelor turistice locale, dar mai ales in tranzit spre Jibou si Zalau. Printre cele mai importante obiective turistice ce merita a fi incluse in programul oricarui turist care viziteaza aceasta zona, se pot enumera Dealul Dumbrava cu formele sale exocarstice, de pe a carui culme se pot admira peisaje foarte frumoase, si nu in ultimul rand bisericile de lemn, monumente istorice si de arhitectura, din Borza ("Sfintii Arhangheli" - 1758 ), Brebi ("Sfintii Arhangheli" - 1759 ), Brusturi ("Sfintii Arhangheli" - 1701 ), Creaca ("Sfantul Nicolaie" - 1710 ), Prodanesti ("Sfantul Gheorghe" - 1650 ) si Jac ("Sfintii Arhangheli" - 1759 ). De aceasta comuna se leaga numele marelui geograf Ion Mac, profesor al Universitatii Babes - Bolyai din [[Cluj-Napoca], personalitate marcanta a scolii romanesti de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atat in tara cat si in strainatate. A pus bazele Colegiului Universitar de Cadastru si Cartografie de la Zalau, aducand vechiul targ al Zalaului in randul oraselor universitare.

---

SJ Acest articol despre o localitate din judeţul Sălaj este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.