Corneliu Zelea Codreanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Corneliu Zelea Codreanu, născut Corneliu Zelinschi, (13 septembrie 1899 – 30 noiembrie 1938) a fost un politician român naţionalist de extremă dreapta, creatorul "Legiunii Arhanghelul Mihail" (Garda de Fier), numit de adepţii săi "Căpitanul".
Cuprins |
[modifică] Biografie
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie 1899, provenind dintr-o veche familie de răzeşi moldoveni din ţinutul Storojineţ, nordul regiunii Bucovina, de unde şi numele de "Zelea", provenind de la za, zale. După Marea Unire, Ion Zelea Codreanu, tatăl lui Corneliu Zelea Codreanu, revine la varianta românească a numelui de familie, transformat de fostele autorităţi austriece în "Zelischi". Bunicul din partea mamei, Adolf Brunner era de origine bavareză, iar numele mamei sale fusese Elisabeth (Eliza) Brunner.
[modifică] Studii
A urmat cursurile şcolii primare la Iaşi şi Huşi, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mânăstirea Dealu.
A fost admis la Facultatea de Drept din Iaşi, unde a devenit preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept, organizaţie pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922 "Asociaţia Studenţilor Creştini". S-a făcut remarcat prin baricadarea în interiorul instituţiei, ca formă de protest la adresa conducerii Universităţii de a începe anul şcolar fără tradiţionala slujbă religioasă.
[modifică] Participarea la Primul Război Mondial
La 16 ani participă la Primul Război Mondial, deşi nu avea încă vărsta minimă necesară încorporării. Între 1917 şi 1918 a urmat cursurile Şcolii Militare de Infanterie de la Botoşani. Anii de armată îi dezvoltă un puternic spirit al ordinii, al disciplinei şi al onoarei.
[modifică] Cariera politică
Devine membru al Gărzii Conştiinţei Naţionale în 1919, motivat de caracterul anticomunist al acestei organizaţii. În 1920 ia parte la acţiunile de înăbuşire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. Urmează câteva luni de studiu la Berlin şi Jena. Se reîntoarce în ţară pentru a lua parte la manifestările studenţeşti prin care se cerea limitarea numărului de locuri alocate evreilor în raport cu numărul populatiei ("numerus clausus").
Fondează în 1923, împreună cu prof. univ. Alexandru C. Cuza, Liga Apărării Naţional Creştine. În 1924 îl împuşcă în faţa tribunalului pe prefectul de poliţie Manciu, dar este achitat, instanţa constatând legitima apărare.
În urma disesiunilor apărute în cadrul L.A.N.C., se desprinde de mişcare şi fondează, alături de Ion Mota, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, "Legiunea Arhanghelului Mihail".
În decursul anilor următori, au loc o serie de ample manifestaţii îndreptate împotriva democratiei parlamentare, a evreilor, a comunismului si, mai ales, de sustinere a misticismului religios ortodox, a nationalismului si a regimurilor fascist, din Italia, si nazist, din Germania. C. Z. Codreanu si partidul sau doreau instaurarea in Romania a unui regim totalitar de extrema dreapta, dupa modelul hitlerist. In cartea sa "Pentru legionari", C. Z. Codreanu semnalizeaza pericolul pe care il prezinta democratia :"democratia sfarma unitatea neamului romanesc, expunandu-l dezbinat in fata blocului unit al puterii iudaice". Pentru el "Legiunea Arhanghelului Mihail va fi mai mult o scoala si o oaste decat un partid politic". Legionarii au asasinat doi prim-ministri in functiune (I.G.Duca si Armand Calinescu), un fost prim-ministru (N. Iorga) si mai multi fosti ministri (V. Madgearu, G. Marinescu, Iamandi, etc.) fiecare avand cate o vina. Exemplu: N. Iorga a fost autorul moral al arestarii si asasinarii lui Codreanu. Legionarii au incercat sa-l asasineze si pe regele Carol al II-lea considerat de catre acestia inamicul numarul unu al tarii pentru ordinul dat de asasinare al lui Codreanu si pentru pierderea unor teritorii Romanesti in fata Bulgariei (Cadrilaterul), Ungariei (Nordul Transilvaniei) si a Rusiei (Bucovina si Basarabia).
Devine pentru prima dată parlamentar, ca deputat de Neamţ, în 1931, obţinând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în judeţul Tutova, după o luptă electorală strânsă în care obţine poziţia de deputat de Tutova cu 5.600 de voturi valid exprimate.
Întemeiază Partidul Totul pentru Ţară, expresie politică a Mişcării Legionare, prezidat de ing. Gheorghe Clime.
[modifică] Procesul şi asasinarea
În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga ("esti un necinstit sufleteşte"), care acuzase Mişcarea Legionară, este trimis în instanţă pentru ultragiu adus unui demnitar în exerciţiul funcţiunii. Este condamnat la 6 luni de detenţie. În luna mai 1938 este readus în instanţă şi condamnat la 10 ani de muncă silnică.
În noaptea de 29 - 30 noiembrie 1938 este asasinat, alături de alţi legionari, din ordinul lui Carol al II-lea, de jandarmi care îl transportau la închisoarea din Jilava.
[modifică] Bibliografie
- "O istorie sinceră a poporului român" -- Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002
[modifică] Legături externe
- Corneliu Zelea Codreanu sit alcătuit de Noua Dreaptă
