Cerneşti, Maramureş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
| Judeţ | Maramureş | |||
| Atestare | ||||
| Primar | , , din [[|]] | |||
| Suprafaţă | km² | |||
| Populaţie ([[|]]) | ||||
| Densitate | loc./km² | |||
| Amplasare | ||||
| Sate | ||||
| Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
| Sit web | ro [ ] | |||
| {{{note}}} | ||||
|---|---|---|---|---|
Cerneşti este o localitate în judeţul Maramureş, Transilvania, România.
[modifică] Prezentarea generală a comunei
Comuna Cernesti este situata în sudul judetului Maramures, în depresiunea Copalnicului, la 32 km de municipiul Baia Mare, resedinta judetului. Comuna Cernesti este o poarta de intrare în Tara Lapusului si are în componenta sa 7 localitati: Cernesti, Fânate, Ciocotis, Trestia, Magureni, Brebeni, Izvoarele. Comuna are un numar de 3.900 de locuitori si este atestata documentar din anul 1424. Zona este deluroasa, având peisaje deosebit de frumoase si clima blânda.
[modifică] Economia comunei
În comuna Cernesti, exista firme prospere în domenii ca:
- Prelucrarea primara a lemnului;
- Prelucrarea laptelui;
- Terasit;
- Andezit;
- Textile;
- Confectii.
Pe raza comunci avem resurse pe care am dori sa le punem în valoare:
- La Valea Babei - bai având ape cu proprietati curative;
- La Brebeni - apa minerala sulfuroasa,
- La Trestia - calcedonia albastra - piatra semipretioasa
- Zona râului Bloaja, de un farmec deosebit, având un mare potential pentru dezvoltarea agroturismului,
- Fondul de vântoare pe Bloaja: mistret, urs;
- Muzeul de artisti contemporani FLOREAN.
Comuna Cernesti a beneficiat de un program SAPARD pentru infrastructura. Astfel, un drum asfaltat, având o lungime de 19 km, va face legtura între Cernesti, Ciocotis si schitul Satra. Ocupatia de baza a locuitorilor este cresterea animalelor, pomicultura, agricultura ai apicultura. Exista la Cernesti si un prestigios festival anual al apicultorilor. Acest festival se organizeaza în fiecare an, în ultima duminica din august, pe dealul Pietris, unde se reunesc apicultori din toata tara. La serbarea câmpeneasca se organizeaza standuri cu produse apicole, diferite întreceri între tineri si se alege Miss Regina Mierii.
Datorita întinselor pasuni din zona, predomina cresterea ovinelor, bovinelor si cabalinelor, dar si a porcinelor. Comuna dispune de numeroase paduri de stejar si fag, având peisaje de o rara frumusete. În aceast zona deluroasa cu clima blânda, pomicultura a cunoscut o mare înflorire înca din feudalism. Localitatea Brebeni, spre exemplu, purta denumirea “La Cires”
Pomii fructiferi cultivati în zona sunt: prunul, marul, parul, ciresul. Pe suprafete mai mici se cultiva: visini, gutui, piersici, caisi, nuci. În ultimii ani au aparut mici pensiuni turistice, foarte cochete, oferind turisti1or tot confortul.
MM Acest articol despre o localitate din judeţul Maramureş este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Ardusat | Ariniş | Asuaju de Sus | Băiţa de sub Codru | Băiuţ | Bârsana | Băseşti | Bicaz | Bistra | Bocicoiu Mare | Bogdan Vodă | Boiu Mare | Botiza | Budeşti | Călineşti | Câmpulung la Tisa | Cerneşti | Cicârlău | Coaş | Coltău | Copalnic-Mănăştur | Coroieni | Cupşeni | Deseşti | Dragomireşti | Dumbrăviţa | Fărcaşa | Gârdani | Giuleşti | Groşi | Groşii Ţibleşului | Ieud | Lăpuş | Leordina | Mireşu Mare | Moisei | Oarţa de Jos | Ocna Şugatag | Onceşti | Petrova | Poienile de sub Munte | Poienile Izei | Recea | Remetea Chioarului | Remeţi | Repedea | Rona de Jos | Rona de Sus | Rozavlea | Ruscova | Săcălăşeni | Săcel | Sălsig | Săpânţa | Sarasău | Satulung | Şieu | Şişeşti | Strâmtura | Suciu de Sus | Tăuţii-Măgherăuş | Vadu Izei | Valea Chioarului | Vima Mică | Vişeu de Jos
